From the beginning of the 4th c. B.C. until the 1st c. A.D. it was a Geto-Dacian center, named PIROBORIDAVA

Archaeological research has revealed pottery, tools, arms, and ornamental objects both local and imported. The settlement was abandoned at the end of the 1st c. A.D., most probably after Domitian's war against the Dacians.

Piroboridava este "cea mai mare asezare civila a dacilor" descoperita in Romania

Extras din Marele Dictionar Geografic Al Rominiei 3 . 1902, George Ioan Lahovari

  poiana1.jpgpoiana2.jpg

 

Comuna Poiana se compune din 2 sate: Poiana, reședință de comună și Vișina. Comuna este situată la 29 km de municipiul Tecuci, județul Galați, iar legătura cu aceasta se face prin drumul comunal 73, prin drumul județean 252 și drumul național Tișița-Tecuci-Bârlad-Vaslui. Comuna Poiana are următoarele vecinătăți: la nord comuna Homocea, județul Vrancea; la est comuna Buciumeni; la sud comuna Nicorești; la vest râul Siret. Până în anul 2002, Poiana a apaținut comunei Nicorești, în 10.11.2002, desfășurându-se referendumul privind reînființarea comunei Poiana.
Denumirea comunei provine de la codrii seculari care o înconjurau și o apărau, satul dezvoltându-se pe teritoriul unei poiene uriașe.Satul Vișina începe de la estul localității Poiana și se întinde spre vest de-a lungul drumului comunal 73. Partea de vest a localității Poiana este drenată de râul Siret. În vecinătatea localității se află acumularea Călimănești, cu rol hidroenergetic și de regularizare a debitului pe râul Siret.
În cele două sate care constituie comuna Poiana sunt 924 de gospodării cu o populație de 2711 locuitori. Majoritatea populației lucrează în sectorul agricol privat, dar desfășoară și activități în comerț, prestări de servicii și învățământ. În comună există un oficiu poștal care deservește cele 2 sate. Procesul educațional preșcolar este asigurat de 3 grădinițe. Învățământul școlar se desfășoară în 2 școli primare, iar învățământul gimnazial se desfășoară în școala Poiana cu clasele I-VIII. În satul Poiana există un Cămin Cultural cu o sală de spectacole, un teren de sport și o bibliotecă în incinta școlii din localitate.
Pădurea din comuna Buciumeni, platoul pe care se află situată vechea cetate Piroboridava, precum și lacul de acumulare de pe râul Siret oferă posibilitatea locuitorilor de a-și petrece timpul liber și de a dezvolta turismul.

          ingrijirea-vitei-de-vie.jpg

 

 

Turist acasă. Cea mai mare aşezare a geto-dacilor

  


 

Mai aproape de Focşani decât de Galaţi, zona Nicoreştiului e un ţinut de poveste, celebru pentru lăcaşurile sale de cult. Respiră istorie încă de pe vremea legendelor croite pe timpul lui Ştefan cel Mare. Biserica Banu e singura biserică fortificată care a mai rămas în picioare în sudul Moldovei.

„Biserica Banu îşi are începutul în anul 1800. Banul Lenţu Nicolae cu soţia sa Catinca ar fi venit din Grecia aici, ei sunt originari din Grecia, şi au ridicat această frumoasă biserică în decursul a şapte ani, pentru că avem mărturii că în 1807 a fost sfinţită”, spune Mihai Roşu, protopop Protoieria Nicoreşti.

Biserica s-a păstrat intactă la exterior, dar şi la interior, unde ascunde o adevărată comoară a spiritualităţii. Icoanele şi decoraţiunile sunt vechi şi valoroase. Simbolul şarpelui, desenat deasupra intrării în altar şi o icoană a Sfântului Mihail pictat cu mai multe chipuri sunt unice.

„Ceea ce s-a păstrat original sunt în primul rând iconostasele acestea care sunt de o mare frumuseţe şi migală, cu pictură originală pe ele. De asemenea, catapeteasma este cea originală în care într-un mod deosebit trebuie specificată frumuseţea icoanelor împărăteşti: Mântuitorul, Maica Domnului, Sfinţii Ocrotitori ai acestei biserici şi cu Sf. Ioan Botezătorul”,adaugăMihai Roşu, protopop Protoieria Nicoreşti.

Din donaţii, lângă biserică a fost ridicat un complex muzeal care adăposteşte o bogată colecţie de icoane din secolele trecute.

Complexul Muzeal Banu are în patrimoniu cea mai bogată colecţie de cărţi liturgice ţi bisericeşti din zona noastră. Avem carte de secol XVIII, XIX, XX care se păstrează în bune condiţii”, spune Mihai Roşu.

Tot aici turiştii află povestea personalităţilor locului, preoţi sau oameni de cultură deopotrivă. Dintre ei, îi amintim pe scriitoarea Natalia Negru, pe fratele acesteia, medicul Dimitrie Negru, cel care a înfiinţat primul centru de radiologie din România, Regina Înălţimilor, Smaranda Brăescu şi fratele ei, pictorul Dumitru Brăescu sau Gheorghe Leonida, celebrul sculptor român care a realizat chipul statuii lui Hristos din Rio de Janeiro. Tot în muzeu sunt expuse şi costume populare autentice din zonă dar şi o bogată colecţie de numismatică cu monede antice şi vestigii dacice, romane sau greceşti găsite în ruinele cetăţii Piroboridava.

„Cea mai mare parte de aici provine din contribuţiile elevilor. Au fost stimulaţi, au fost încurajaţi de profesorii de istorie”, spune Cezar Andronic, director Şcoala Gabriel Drăgan, Nicoreşti.

Chiar şi acum, în zonă se regăsesc vestigii la tot pasul. La doar 10 km distanţă, localitatea Poiana a fost ridicată pe ruinele Piroboridavei, o străveche fortificaţie geto-dacă, Cetatea Dacilor Liberi.

„Din punct de vedere al specialiştilor, Piroboridava, cetatea dacică de la Poiana de astăzi, este cea mai mare aşezare a geto-dacilor din întreaga Românie”, spune Doru Parascan - director Muzeul Tecuci.

Cetatea din vechime a fost aşezată pe un platou, pe malul Siretului, un loc de unde priveliştea asupra zonei îţi tăia răsuflarea. Poate şi de aceea devenise în antichitate un faimos târg internaţional, în care comercianţi greci şi romani ajungeau venind cu bărcile pe Siret.

2012-09-12-151709.jpg

 Ulita


foto: Google Earth

foto: Google Earth

 4 km (pe DJ 252, asfalt – nota 8) se fac de la Sch. Oancea la M-rea Buciumeni (geoobiectiv). 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 In incinta mânăstirii !

 foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

Într-un document din 1602 se vorbește despre o “chilie a lui Gheorghe dascălul” de prin zona Buciumenilor, dar există și informația, legendară, că, încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, aici ar fi existat un așezământ monahal încropit de câteva călugărițe în jurul unei bisericuțe din lemn. Despre prima biserică, evident tot de lemn, construită aici – ctitorită de serdarul Manolache Radovici din Buciumeni – se știe cu adevărat abia din anul 1718. Schitul deservit se desființează însă în 1750. Unul dintre călugări, Isaia Orbul, demontează biserica, strămutând-o la proaspătul înființat schit de la Buciumi/BC, de unde, după dispariția acestuia, va ajunge în cimitirul Mânăstirii Bogdana/BC, unde este și azi. Viața monahală se reia la Buciumeni, în 1809, când se construiește o nouă biserică, schitul trecând din 1817 în subordinea Mânăstirii Văratec/NT. Între 1840-1844 se ridică o nouă biserică – baza celei actuale, dar schitul se desființează din nou în 1860, odată cu secularizarea averilor mânăstirești, călugărițele fiind mutate la Agapia, Văratec, Adam; totuși, 12 maici sunt lăsate, din cauza vârstei, să trăiască în cadrul schitului. După 1879 viața de obște este reluată, iar în 1884 biserica este refăcută. Reparații capitale, transformări și adăugiri s-au făcut după cutremurul din 1940 și în anii 1958-1959.

foto: Maelena & Radu Pușcarciuc

foto: Maelena & Radu Pușcarciuc

Plimbare prin Pădurea Buciumeni – în parte, rezervație naturală !

foto: Maelena Pușcarciuc

foto: Maelena Pușcarciuc

De prin pădure … adunate: muma-pădurii, urechiușa-babei, leurdă, podbal, viorele, toporași, mierea-ursului, brebenel și un ou … nedeterminat !

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Lângă mânăstire, agonizează, doar în poze, cât de cât, pitoresc, un mic lac antropic !

După 3 km de asfalt pe DJ 252 – nota 8, au urmat 2 km de drum pietruit (DC 73) până la biserica ortodoxă din satul Vișina și încă 2 km asemenea (tot pe DC 73) până în centrul satului Poiana; de aici este mai puțin de 1 km de drum asfaltat până la situl cetății dacice.

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Având hramul Sf. Voievozi, biserica ortodoxă din satul Vișina (numit, înainte de 1968, Diaconi) a fost construită în jurul anului 1843.

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

În Marele Dicționar Geografic al României (George I. Lahovari, C. I. Brătianu, Gr. G. Tocilescu), vol. 3 din 1900, se precizează că satul Poiana are două biserici ! Una dintre ele este aceasta, pe care o … foto-prezentăm; a doua se află în cătunul Țicău din nordul satului. În același dicționar se adaugă faptul că, la vest față de “mahalaua” Țicău, există o ridicătură numită La Cetățuie !

 foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Pe platoul de La Cetățuie (geoobiectiv) !

 

 foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

Din ceea ce a fost, nu o cetate propriu-zisă, ci doar o așezare civilă, fără rol militar, dar extrem de dezvoltată, ce a traversat câteva secole (III î.Chr. – III d.Chr.), cea mai mare parte s-a prăbușit în urma eroziunii, a alunecărilor și surpărilor aferente spre albia Siretului, nemairămânând decât o fîșie de pământ lungă de aproape 300 m …

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

… și lată între 5 și 100 m. Despre săpăturilor și cercetărilor arheologice și despre deducțiile obiective legate de acestea – fără aură de protocronism, puteți puteți citi pecimec.ro, sau pe enciclopedia-dacica.ro !

 

 

fonduri-structurale.jpg

 pisi.jpg

 2012-09-12-163231.jpg

2012-09-12-165647.jpg

Any links are for informational purposes only. All pictures, videos and texts linked to sources online are properties of their respective owners, and all rights belong to their owners. If any parties with rights of ownership object to the link of any of these materials, please kindly email to adm to have the links removed. All ™ belong to their respective owners.